Ce este cancerul?

Cancerul este o boala caracterizata prin proliferare celulara necontrolata. Tumorile canceroase se mai numesc si tumori maligne sau neoplasme. Exista doua categorii de cancer: neoplasme solide (ex. cancer de san, cancer pulmonar etc.) si neoplasme hematologice (ex. leucemie, limfom etc.). Cand cancerul are originea la nivelul unui anumit organ, formatiunea tumorala care se formeaza este numita tumora primara. De la nivelul tumorii primare celulele neoplazice pot ajunge in alte regiuni ale corpului. De obicei acestea invadeaza in primul rand ganglionii limfatici regionali (din apropierea tumorii primare). Acesti ganglioni reprezinta filtre cu rol de protectie impotriva diseminarii tumorale. Trebuie insa avut in vedere ca diseminarea se poate realiza si pe alte cai, astfel incat este posibila si in absenta invaziei ganglionilor limfatici. Celulele tumorale pot ajunge la distanta de tumora primara, unde se implanteaza si dau nastere unor leziuni secundare (numite si leziuni metastatice, sau pe scurt metastaze).

Tratamentul cancerului

In general, pentru tratamentul cancerului se pot folosi mai multe metode de tratament, numite si modalitati terapeutice. Prima dintre acestea este interventia chirurgicala. Prin operatie se urmareste extirparea completa a formatiunilor tumorale si a zonelor in care exista riscul ca tumora sa se fi raspandit (ex. ganglionii limfatici regionali, tesuturile aparent normale din vecinatatea tumorii). De obicei medicul chirurg extirpa un volum de tesut mai mare decat volumul tumoral propriu-zis, iar distanta dintre marginea tumorii si marginea piesei de rezectie poarta numele de margine de siguranta. Totusi, cu exceptia tumorilor canceroase aflate in stadii precoce, tratamentul chirurgical nu conduce la vindecare. Motivul este ramanerea in organism a unor celule tumorale care nu pot fi identificate si extirpate prin operatie. Aceste celule maligne restante sunt numite si micrometastaze. In consecinta, chiar daca tumora primara este extirpata aparent complet, exista intotdeauna riscul ca neoplasmul sa reapara din cauza proliferarii celulelor ramase in organism. Pentru a scadea riscul de recurenta si pentru a ameliora prognosticul pacientilor inoperabili, in abordarea terapeutica a pacientilor oncologici au fost introduse alte doua modalitati de tratament si anume radioterapia si chimioterapia. La baza folosirii acestor metode sta observatia ca celulele cu o rata inalta de diviziune (cum sunt celulele tumorale) sunt mult mai sensibile la iradiere si agenti citotoxici comparativ cu celulele normale (care prin comparatie au rata de diviziune mai mica). Radioterapia presupune folosirea radiatiilor ionizante pentru distrugerea celulelor tumorale. Se foloseste dupa interventia chirurgicala pentru "sterilizarea" patului tumoral si scaderea riscului de recurenta locala, inainte de operatie pentru reducerea volumului tumoral si cresterea sanselor de a realiza o rezectie tumorala completa, sau ca modalitate terapeutica principala la pacientii inoperabili. Iradierea zonei de interes se poate realiza prin mai multe metode, scopul final fiind administrarea unei doze cat mai mare de radiatie in tesutul tinta si a unei doze cat mai mici la nivelul tesuturilor sanatoase din vecinatate. Totusi, radioterapia nu este utila pentru distrugerea micrometastazelor situate la distanta de locul tumorii primare. In acest scop se foloseste chimioterapia citotoxica. Aceasta presupune administrarea unor substante care distrug preferential celulele tumorale. Medicamentele patrund in torentul sanguin si sunt distribuite in tot corpul, astfel incat au eficacitate in ceea ce priveste eradicarea focarelor micrometastatice. In acest scop, chimioterapia citotoxica se administreaza dupa operatie. Mai mult, aceasta modalitate terapeutica poate fi folosita inainte de interventia chirurgicala pentru reducerea volumului tumoral si cresterea sanselor de realizare a unei rezectii complete, precum si ca modalitate principala de tratament la pacientii inoperabili. Pe langa aceste modalitati terapeutice principale exista si alte metode de tratament. Hormonoterapia se foloseste pentru anumite tipuri de cancer (ex. cancer mamar) pentru a scadea riscul de recurenta dupa operatie sau pentru a prelungi viata si a creste calitatea vietii la pacientii cu tumori nerezecabile. Terapia tintita presupune administrarea unor molecule "specializate", care "tintesc" in mod specific anumite elemente exprimate de celulele tumorale; acest tratament este foarte specific si nu poate fi folosit decat in cazul tumorilor ale caror celule exprima elementele respective. Imunoterapia are la baza stimularea sistemului imunitar al pacientului, astfel incat intensitatea raspunsului antitumoral al organismului gazda sa fie crescuta.

Trebuie retinut ca toate aceste modalitati terapeutice se asociaza cu diverse reactii adverse, uneori severe, iar la alegerea tratamentului medicul trebuie sa ia in considerare numeroase aspecte legate in primul rand de bolnav si de biologia tumorala, dar nu numai, astfel incat fiecare pacient sa beneficieze de cel mai bun tratament posibil pentru situatia lui particulara.

Termeni cheie

Tratament neoadjuvant / de inductie / preperatoriu = tratament administrat inainte de interventia chirurgicala, cu scopul de a reduce volumul tumoral si a creste sansele de rezectie completa. O varianta de tratament neoadjuvant este tratamentul de reconvertire, care se administreaza la pacienti cu tumora initial nerezecabila in speranta ca volumul tumoral va fi redus suficient de mult pentru a permite operatia.

Tratament adjuvant / postoperatoriu = tratament administrat dupa interventia chirurgicala, cu scopul eradicare a celulelor tumorale restante in organism si a reduce astfel riscul de recurenta.

Tratament paliativ = tratament administrat cu scopul de prelungire a vietii si crestere a calitatii vietii (ex. prevenire a complicatiilor), dar fara scop curativ.